miercuri, 17 iulie 2013

Marile asteptari cheia adevaratelor dezamagiri




Suntem oameni si visam frumos, in jurul nostru avem alti oameni care la randul lor viseaza. Astfel te regasesti intr-un fel de lant in care fiecare este legat de fiecare, intr-un fel sau altul si atunci unde este independenta?
A da, asta este o alta poveste care nu isi are rostul aici. Mai bine zis o iluzie deoarece ne vrem independenti dar stim prea bine ca suntem dependenti ce cel putin o persoana.
Revenim. Cum spuneam? Ne aruncam " ca gaina oarba in boabe" si speram la sentimente marete si valori , ne urcam pe un munte de fericire si entuziasm de unde cadem " cu gratie" direct in cap. Da! toti cadem in cap, mai devreme sau mai tarziu nici unul nu scapa.
 De ce suntem naivi si avem cu totii asteptari fara baza?
Sa fie aceasta noua boala a omului contemporan? sa fie "creearea de drame" noul nostru hobby?
Cand stai de vorba cu cineva , fiecare discutie incepe asa:
" sa vezi ce mi s-a intamplat? am patit asta, X m-a dezamagit, job-ul nu este ceea ce speram ca este" 
Ce este cu noi, unde ne grabim? Fugim inaintea evenimentelor care urmeaza sa se intample.
Brusc se intampla: realizezi! Spui " stop" stiu care este problema: am asteptari prea mari.Da, voi lasa lucrurile sa se intample fara sa fac dinainte scenarii ca si cum as participa la un conscurs de creatie. 
Ai aceasta discutie cu tine si te prefaci ca intelegi dar nu trece mult timp si intri intr-o transa si repeti povestea.
 Si cum sa nu fim dezamagiti daca visam la " cai verzi pe pereti" si basme cu Feti Frumosi  si Ilene Cosanzene  care pe langa faptul ca nu mai sunt demult frumosi au uitat si basmul din care fac parte, iar Ilenele mai nou sunt prea ocupate  sa-si numere operatiile estetice !



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate